Acceptarea mostenirii trebuie facuta in termen altfel legea te sanctioneaza

Daca esti interesat de acceptarea mostenirii termen, inseamna ca e posibil sa intelegi cat de important sa accepti mostenirea, asa cum prevede legea, altfel vei fi sanctionat cu incadrarea ta in Renuntarea la mostenire.

Acceptarea mostenirii VS Renunțarea la moștenire

Pentru a distinge noțiunile de succesibil și moștenitor pornim de la articolul 1100 din Codul civil alineatul (2) în care se definește termenul de succesibil ca fiind „persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea moșteni, dar care nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală”.

Moștenitorul însă este persoana care moștenește sau urmează să moștenească o cotă din moștenirea unei persoane decedate.

Ceea ce face distincția între succesibil și moștenitor este deci acest drept de opțiune succesorală.

     Atât în cazul acceptării, cât și în cazul renunțării nimeni nu este obligat la acestea, succesibilii având dreptul de opta fie să accepte moștenirea fie să renunțe.

Atât moștenitorii legali, cât și cei testamentari pot accepta sau renunța la moștenire, pentru fiecare dintre ele, dacă să presupunem că beneficiază în ambele situații, are un drept de opțiune.

Pot accepta de asemenea creditorii succesibilului în măsura îndestulării creanței lor.

     Acceptarea, potrivit Codului civil, este de 2 feluri și anume voluntară și tacită, ce voluntară poate fi la rândul ei expresă sau tacită.

Acceptarea mostenirii in mod expres (evidenta si incontestabila)

     După cum am precizat orice succesibil poate accepta moștenirea, dacă îndeplinește condițiile din lege.

     Se realizează printr-un înscris autentic, la notar sau printr-un înscris sub semnătură privată, adică trebuie să aibe o formă scrisă.

Prin urmare, acceptarea orală nu poate fi luată în considerare.

     Declarația notarială de acceptare a moştenirii se înscrie într-un registru (RINNEOS) ținut la nivel național.  

     Trebuie, de asemenea, din conținutul acestui înscris să se deducă că acesta înțelege să exercite drepturile şi să îşi asume obligații care rezultă din calitatea de moştenitor.

Acceptarea mostenirii in mod tacit

     Acest tip de acceptare presupune ca succesibilul să facă un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.

Cu alte cuvinte, prin acestea succesibilul să dorească să accepte moştenirea şi din comportamentul lui să rezulte aceasta.

     Însuși Codul civil prevede situațiile (art. 1110 C.civ.) în care întocmirea unor acte echivalează cu o acceptare tacită printre care:

• Actele de dispoziţie juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moştenirii, cum ar fi:

a) înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de către succesibil a drepturilor asupra moştenirii;

b) renunţarea, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moştenitori determinaţi;

c) renunţarea la moştenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi.

     De exemplu,

• Actele de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire;

     Cum ar fi plata impozitelor, folosirea bunurilor din moştenirea, închirierea locuinței, încheierea unui contract de valorificare a drepturilor de autor privitoare la o operă literară rămasă de pe urma defunctului.

• Actele de conservare, supraveghere şi de administrare provizorie din care rezultă că succesibilul şi-a însuşit prin ele calitatea de moştenitor.

 De pildă, efectuarea unor acte de întreținere, conservare asupra imobilului, bun al moștenirii: repararea și zugrăvirea imobilului, executarea și racordarea instalației de apă potabilă.

     Dacă se dorește îndeplinirea oricărui act precizat anterior, iar succesibilul nu dorește prin aceasta să fie considerat acceptant al moștenirii trebuie dată o declarație autentică notarială în acest sens, înaintea îndeplinirii actului.

Acceptarea mostenirii in mod forțat

     Codul civil prevede o modalitate aparte de acceptare în situația în care succesibilul sustrage sau ascunde bunuri din moştenire cu rea-credință.

Însă acesta nu poate avea drept la bunurile sustrase sau ascunse.

  Ce efecte produce acceptarea moştenirii ?

     În primul rând, moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal care acceptă moștenirea, răspund potrivit legii pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din moștenire, în funcție de partea (cota) fiecăruia.

În cazul legatarilor cu titlu particular reţinem că, de relgulă aceștia nu sunt obligați să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii.

Cu toate acestea, ei pot răspunde,  numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:

a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;                                                                                                       

b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;                   

c) celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.

Renunțarea la mostenire

     Spre deosebire de acceptare renunțarea se realizează doar printr-un înscris în formă autentică, la orice notar public sau la misiuni dipomatice, respectiv oficii consulare ale României. Deci este necesar ca aceasta să fie expresă, ne putând fi dedusă.

     Presupune faptul că succesibilul care dorește renunțarea devine străin de moștenire, ca și cum nu a fost niciodată considerat, iar partea acestuia din moștenire revine celorlalți moștenitori.

     Cu toate că acceptarea moștenirii este irevocabilă, adică succesibilul care o acceptă nu mai poate reveni asupra acesteia, renunțarea se poate revoca, în termenul de opțiune succesorală, doar dacă până la momentul revocării, moștenirea nu a fost acceptată de un alt succesibil.

    Acceptarea mostenirii termen

     Termenul în care se poate opta între a accepta sau a renunța la moștenire este de 1 an de la data deschiderii moștenirii, adică de la momentul decesului persoanei a cărei moșteniri ne referim.

     Cu toate acestea, instanța de judecată poate reduce acceptarea mostenirii termen, pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală, pentru motive temeinice.

ATENTIE! Dacă succesibilul nu îşi exprimă opțiunea succesorală în termenul stabilit fie de lege fie de instanță se consideră că a renunțat la moştenire.

ATENTIE! Vechiul Cod Civil (abrogat la 1 octombrie 2011) prevede un termen de doar 6 sase luni pentru acceptarea mostenirii.

Daca esti curios ce termen e aplicabil e foarte simplu.

Daca decesul a intervenit anterior 1 octombrie 2011, termenul e de 6 luni.

Si, daca decesul a intervenit ULTERIOR 1 octombrie 2011, termenul pentru acceptarea mostenirii noul cod civil – 1 un an.

Recomandam si urmatoarele articole:

• https://velicu.eu/drepturile-mostenitorilor-legali-mostenitori-rezervatari/
• https://velicu.eu/vacanta-succesorala-certificat-notar-primarie/
• https://velicu.eu/uzucapiunea-de-30-de-ani-sau-uzucapiunea-din-vechiul-cod-civil/

Intern Diana Andreea Pana – Cabinet Avocatura Velicu & Asociatii

Prezentul articol face parte dintr-un blog juridic, fiind destinat informarii publice. Informatiile expuse aici, cat si in restul site-ului, sunt efectul exprimarii exclusive a dreptului la opinie profesionala, fiind importanta departajarea de orice forma de publicitate. Orice terta persoana va putea folosi informatiile expuse aici prin asumarea propriei sale raspunderi.