Mai jos vom vedea reglementarea pentru acel adapost ALA, ce inseamna adapostul ALA, cand este obligatoriu a fi construit si cand se face un control.
Un adăpost ALA de protecție civilă, componentă a sistemului securităţii naţionale, este obligatoriu a fi implementat în documentația tehnică pentru autorizarea blocurilor de locuințe, de o anumită suprafață.
Neamenajarea unui adapost ALA la subsolul blocului de locuinte presupune implicit nu doar o modificare de temă a construcției ci o gravă abatere de la regulile din urbanism și construcțiile civile.
Dupa cum vom observa in hotararea judecatoreasca de mao jos, indiferent dacă legea nu mai prevede adăpostul, atâta timp cât un P.U.D. a impus amenajarea adăpostului de protecție civilă la subsolul imobilului, beneficiarul nu poate încălca documentația de urbanism emisă la solicitarea sa expresă și aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului Local, adică o lege în sens larg.
Pe de altă pare, este acceptată expres utilitatea bivalentă a spațiilor de adăpostire, în sensul că acestea pot fi utilizate pentru alte destinaţii.
Însă, folosința spațiului poate fi schimbată doar ulterior avizării și autorizării spațiului ca fiind echipat ca un adăpost de protecție civilă de instituția competentă. Este interzisă efectuarea unei alte amenajări în locul adăpostului, atât timp cât nu sunt respectate condițiile esențiale din urbanism și autorizarea construcțiilor.
Jurisprudenta nationala in care Adăpostul ALA de protecție civilă este pus in discutie
Prin Decizia nr. 830 din 1 aprilie 2010 emisă de Curtea de Apel Cluj, a fost respins recursul reclamantei și a intervenienților accesorii ca fiind nefondat, păstrând Sentința Tribunalului Cluj nr. 3452/ 2009, ca fiind legală și temeinică. Prin Sentinţă, s-a respins cererea formulată de reclamantele O.C. SRL şi A.P.I.V. SRL împotriva Primarului municipiului Cluj-Napoca precum şi cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamantelor formulată de către intervenienţii accesorii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
În motivarea recursului s-a arătat că prin autorizaţia de construire nr. 337/ 2005 s-au autorizat lucrările de construcţie pentru două imobile de locuinţe S+P+3E+M, cu 30, respectiv 32 apartamente iar prin procesul verbal de contravenţie 162/2007 a fost sancţionată S.A.I SRL pentru nerealizarea adăpostului pentru protecţie civilă considerându-se că prin aceasta nu se respectă autorizaţia de construire şi s-a dispus ca măsură cu caracter complementar, luarea măsurilor de încadrare în prevederile autorizaţiei de construire.
Reclamantele au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului vizat de autorizaţia de construire menţionată şi au depus la data de 4.11.2008 o cerere pentru modificarea autorizaţiei de construire nr. 337/2005, cerere ce a fost respinsă, refuzul fiind comunicat la data de 17.11.2008. Solicitarea reclamantelor a constat în modificarea autorizaţiei de construire eliberată justificat de anumite modificări interioare la construcţie şi în ceea ce priveşte adăpostul de protecţie civilă. Aceste modificări sunt interioare construcţiei şi nu modifică cu nimic condiţiile de amplasament. Reclamantele au apreciat că procesul verbal de contravenţie priveşte pe beneficiarul autorizaţiei de construire SC S.A. SRL întrucât răspunderea contravenţională este eminamente personală.
De asemenea, s-a arătat că de moment ce prin HG 37/2006 a fost înlăturată cerinţa asigurării unui adăpost de protecţie civilă, nu se mai poate impune realizarea acestui adăpost. În continuare, se arată că modificările propuse de reclamante nu pot conduce la mărirea indicilor urbanistici şi analiza caracterului justificat sau nu al refuzului urmează a fi analizat în raport de modificările autorizaţiei de construire 337/2005 şi nu de analiză a acestei autorizaţii care în calitate de act administrativ se bucură de o prezenţă de legalitate.
Mai arată faptul că sentinţa privitoare la menţinerea sancţiunii contravenţionale nu reprezintă autoritate de lucru judecat relativ la solicitarea reclamantelor de a se acorda o autorizaţie de construire modificatoare cu respectarea normelor legale în vigoare.
În ceea ce priveşte aspectele reţinute de instanţa de fond, intervenienţii arată că argumentele invocate de pârât, trebuie analizate la etapa recepţiei unei lucrări şi nu autorizaţiei acesteia. Pe de altă parte, intervenienţii nu-şi explică concluzia instanţei de fond raportat la raportul de expertiză dispus în cauză unde se arată faptul că indicatorii urbanistici nu au fost încălcaţi. Astfel, consideră intervenienţii că instanţa de fond a înlăturat proba cu expertiza fără nici un fel de motivare.
În motivarea sentinţei instanţa de fond a arătat că suprafaţa construită desfăşurată propusă a fi autorizată era de 4.453,60 mp ceea ce depăşeşte CUT-ul iniţial aprobat prin HCL 868/2004 şi în ce priveşte POT-ul propus. Acesta, deşi se încadrează în regulamentul local de urbanism, depăşeşte valorile stabilite prin PUD-ul aprobat prin HCL 868/2004. Prin urmare, modificarea indicilor urbanistici face imposibilă emiterea autorizaţiei solicitate.
Reclamantele au propus o modificare de temă constând în neexecutarea adăpostului de protecţie civilă, situaţie permisă ca urmare a faptului că prin HG 37/2006 a fost înlăturată cerinţa asigurării adăpostului de protecţie civilă în cazul construcţiilor cu regim de înălţime similar celui prezentat de construcţiile edificate de reclamante.
Reclamantele însă au propus şi alte modificări care încălcau indicii urbanistici a căror respectare este cerută de lege.
Art. 52 alin. (1) lit. c) din Ordinul nr. 1430/2005 arată că în cazul modificării condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care au stat la baza emiterii autorizaţiei aceasta îşi pierde valabilitatea. De asemenea, schimbarea soluţiilor tehnice din proiect pe parcursul execuţiei este posibilă cu respectarea art. 62 din Ordinul 1430/2005 care prevede încadrarea proiectului în documentaţia de urbanism aprobată.
Prin urmare, instanţa de fond a înlăturat concluziile acestei expertize apreciind că aceste afirmaţii sunt nesusţinute arătând şi modalitatea în care au fost depăşiţi aceşti indici ca urmare a măririi suprafeţei construite desfăşurate raportată la suprafaţa de teren actuală aferentă celor două blocuri pe care reclamantele intenţionau să le construiască.
Aşa cum indicii sunt definiţi de anexa 2 a Legii 350/2001 şi anume raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii) şi suprafaţa parcelei luând în considerare suprafeţele mai sus arătate, rezultă că indicii urbanistici au fost încălcaţi prin proiectul de modificare a autorizaţiei de construire. Excepţia arătată de reclamante de la calculul indicatorilor urbanistici nu poate fi luată în considerare pentru că ar fi presupus ca şi construcţia ce se doreşte a fi autorizată să fie edificată pentru o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit.
Curtea, chiar dacă opinează că se putea propune nerealizarea adăpostului civil deoarece s-a solicitat o nouă autorizaţie de construire modificatoare în condiţiile în care obligativitatea construirii acestuia nu mai este prevăzută de normele legale, cererea reclamantelor nu putea fi admisă pentru că modificările proiectului de autorizare a lucrărilor de construire presupun depăşirea indicilor urbanistici astfel că, sub acest aspect a menţinut soluţia Tribunalului Cluj.
Ce inseamna Adapostul ALA de fapt
Protecția civilă reprezintă o noțiune actuală, indiferent de climatul existent în România din punctul de vedere al pericolului asupra securității cetățenilor.
Instituția protecției civile presupune o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit legislației specifice, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.
Istoricul legislativ post revolutie privind Adăpostul ALA de protecție civilă | Adapost ALA normativ
# Daca ne raportam la acel adapost ALA normativ, prima reglementare importantă în acest domeniu de după schimbarea socio-politică din decembrie 1989, H.G. nr. 531/1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă[1], acorda obligaţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, de a asigura protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale în caz de calamități şi catastrofe sau pe timp de război. Privind legătura acestei obligații cu noile clădiri construite, Hotărârea proclama prin art. 5 că în scopul asigurării protecţiei populaţiei, toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi proprietarii de imobile, erau obligaţi ca, la construcţia unei noi clădiri, să prevadă adăposturi de apărare civilă. La eliberarea autorizaţiei de construcţie era obligatoriu şi avizul organelor militare de apărare civilă.
# Legea protecției civile nr. 106/1996[2] a abrogat H.G. nr. 531/1992, păstrând obligația implementării adăposturilor de protecţie civilă. Totodată, Legea a acordat adăposturilor civile o nuanță socială în sensul că, pe timp de pace, aceste spațiise puteau da în folosinţă pentru alte nevoi,cu avizul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligaţia de a fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore. De asemenea, a fost păstrată obligația ca administraţia publică centrală şi locală, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile cu destinaţie locativă au obligaţia să prevadă la noile investiţii în construcţie sau la extinderile imobilelor existente adăposturi de protecţie civilă. Nerespectarea obligației era contravenție sau infracțiune, după caz.
Cum si cand a aparut un vid legislativ privind adăpostul ALA
În acord parțial cu teza susținută de recurentă, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă[3], la data intrării în vigoare (24 ianuarie 2005), a creat un vid legislativ privind adăpostul civil.
Aceasta, întrucât, prin art. 45 alin. (2), legiuitorul a stabilit că situațiile în care este obligatorie amenajarea unui adăpost civil vor fi prevăzute de Guvern prin hotărâre, pe fondul în care Legea nr. 481/2004 a abrogat expres Legea protecției civile nr. 106/1996, amintită mai sus.
În speța de față, deși la data emiterii Autorizaţiei de construire nr. 337 din 24.03.2005, era valabil Ordinul nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor privind avizarea pe linie de protecţie civilă a documentaţiilor de investiţii în construcţii[4],acest din urmă act normativ, sub aspectul criteriului general de stabilire a obligativităţii de a executa un adăpost de protecţie civilă, făcea trimitere la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 106/1996, normă abrogată la 24 ianuarie 2005.
Este normal să se nască întrebarea dacă construirea spațiului era sau nu obligatorie în speță.
Însă, pe de altă parte, autorizația a fost emisă în baza unei documentații de urbanism – PUD – aprobată de Consiliul Local printr-o hotărâre în anul 2004, dată când erau obligatorii spațiile de adăpostire civilă. Planul Urbanistic de detaliu este parte a unui act administrativ cu caracter normativ, adică un act cu efect general obligatoriu.
Mai mult, teza este cu atât mai mult întemeiată cu cât pentru respectarea prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 481/2004, Guvernul a emis, în iunie 2005, H.G. nr 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă[5].
Aici au fost prezentate exhaustiv categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi publice de protecţie civilă, printre care se enumera și clădirea menționată în speță.
H.G. nr. 560/2005 stabilea ca obligatorie realizarea adăposturilor în cazul clădirilor de locuit cu o suprafaţă construită la sol mai mare de 150 mp şi prevăzute cu subsol sau cele neprevăzute cu subsol, dar cu o suprafaţă desfăşurată mai mare de 600 mp.
Cu alte cuvinte, la data pronunțării Sentinței și a Deciziei, contrar celor reținute de instanța de recurs, spațiul de adăpostire civilă era obligatoriu în situația imobilului din speță.
Care este legea actuala pentru adăpostul ALA civil de protectie
În noiembrie 2016, odată cu abrogarea H.G. nr. 560/2005 prin H.G. nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă[6], au intervenit unele modificări însă persistă obligația amenajării adăposturilor de protecţie civilă la clădirile de locuit, ce prezintă o arie desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp.
Un adapost ALA poate fi folosit si in alt scop pe timp de pace?
Totodată, încă există utilitatea bivalentă a spațiilor de adăpostire, în sensul că acestea, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii (garaje, spatii de depozitare), cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
Aceasta înseamnă că folosința spațiului poate fi schimbată însă doar ulterior avizării și autorizării spațiului ca fiind adăpost de protecție civilă.
Cand si de cine se inspecteaza adaposturile ALA?
Adăposturile publice de protecţie civilă, inclusiv cele de la subsolul clădirilor colective de locuit, se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgenţă profesioniste; deţinătorii şi utilizatorii acestor adăposturi sunt obligaţi să îndeplinească normele şi măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor utilitare ale acestora în stare de funcţionare.
Un Adapost ALA necesita autorizarea construirii
În legătură cu speța, trebuie menționat că începând cu data de 26 mai 2006, Legea nr. 481/2004 prevede că adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţia în situaţii de urgenţă, a căror dotare și echipare vor fi supuse autorizării potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de actualul ministru al administraţiei şi internelor. Astfel, autorizația de construire va fi emisă de Primar precum cazul autorizării construcțiilor civile.
În acest sens, Ministrul MAI a aprobat mai multe ordine succesiv. Inițial a fost emis Ordinul nr. 1298/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind protecţia civilă[7].
Ulterior, au fost emise Ordinul nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă[8], Ordinul nr. 80/2009[9], Ordinul nr. 3/2011[10] și Ordinul nr. 129/2016[11].
Specific tuturor Ordinelor de Ministru este că avizele, cât și autorizaţiile de protecţie civilă sunt actele emise de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, prin care se certifică pe de o parte conformitatea prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare cu măsurile adoptate în documentaţiile de investiţii în construcţii pentru realizarea adăposturilor de protecţie civilă și, ulterior, confirmă realizarea adăposturilor de protecţie civilă, conform reglementărilor specifice.
Cum arata un adapost ALA
Privind normele tehnice de realizare a adăposturilor cu capacitate mai mare de 50 de persoane (frecvent întâlnite în blocurile de locuințe) se regăsește obligația întocmirii unei scheme a instalaţiilor de filtroventilaţie, al instalaţiilor electrice din adăpost, planul secţiunii verticale a clădirii cu instalaţiile de filtroventilaţie din adăpost.
Astfel, spațiile trebuie să cuprindă următoarele componente și accesorii:
– instalaţii speciale, utilaje şi tâmplărie, grupuri sanitare;
– descrierea acceselor, grosimile pereţilor şi planşeelor, sistem armare, pardoseli, finisaje, racorduri;
– instalaţii de filtro-ventilaţie, electrice, sanitare, de încălzire etc.;
– echiparea cu instalaţii de filtroventilaţie.
La verificarea dimensionării suprafeţelor şi volumelor spaţiilor (încăperilor) de adăpostire se ținea seama, cumulativ, de suprafaţa minimă alocată: 1 mp/persoană și volumul minim alocat: 2,5 mc/persoană, norme ce nu mai apar în celelalte ordine.
Cand se face un control la adapostul ALA
De altfel, nici controlul periodic și rolul activ prevăzute de art. 16 din Ordinul 1298/2006[12] nu mai au aceeași formă.
Începând cu data emiteriiOrdinului nr. 1435 / 2006, au fost limitate controalele periodice asupra realizării adăposturilor de protecţie civilă, în sensul de a fi efectuate prin sondaj.?!
Avocat Velicu Daniel: „Considerăm total nepotrivit acest mod de control – prin sondaj -, întrucât este lipsit de credibilitate și transparență, pe fondul în care aceste spații fac parte din sistemul național de securitate. Mai mult, modalitatea de a fi controlate adăposturile pare să încalce art. 45 alin. 7) Legea 481/2004, normă ce impune un control periodic la toate adăposturile publice de protecţie civilă fără nuanțări.”
Este evident interesul investitorilor, obligați la amenajarea unui adăpost ALA, de a schimba ilegal destinația / folosința acestei amenajări de protecție civilă pentru a-și maximiza profitul.
Avocat Velicu Daniel: „În acest sens, de lege ferenda, este oportună modificarea legislației asupra modalității de controlare a îndeplinirii condițiilor de implementare a adăposturilor publice obligatorii: un control obligatoriu din partea Inspectoratelor în faza cuprinsă între avizarea adăpostului și recepționarea construcției cât și ulterior, în mod periodic. În acest sens, Comisia de recepție inițială a imobilelor poate că ar trebui să aibă ca obiect nu doar constatarea finalizării adăpostului, dar și a dotării corespunzătoare a acestuia, urmând ca un reprezentant al inspectoratelor judeţene sau al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă să participe la procedură.”
Instanța de recurs a respins în mod vădit întemeiat recursul, invocând norme de ordine publică ce au rolul de a proteja viața locuitorilor în caz de dezastru. Legislația ce impune amenajarea adăposturilor respectă Principiul îmbinării intereselor publice cu cele private, întrucât permite schimbarea folosinței adăposturilor, însă printr-o procedură clară, expres prevăzută, de la care nu se poate deroga. În fapt, recurentele intenționau să obțină modificări de temă privind construcţia autorizată deja, situație care impunea titularului obligaţia obținerii unei noi autorizaţii de construcţie privind întregul imobil, act ce nu putea fi emis, întrucât încălca Planul urbanistic de detaliu amintit.
Cand este obligatoriu adapostul ALA
CATEGORIILE DE CONSTRUCŢII la care este obligatorie realizarea unui adapost ALA de protecţie civilă
- Clădiri noi prevăzute cu subsol:
a) reprezentând sedii ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
b) având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
c) având destinaţia de birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
d) având destinaţia pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare copiilor preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
e) având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţa construită, şi dispensare şi policlinici, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
f) având destinaţia pentru cultură, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
g) având destinaţia de primire turistică de tipul hoteluri, moteluri şi vile turistice, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
h) pentru comunicaţii electronice, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
i) din categoria amenajărilor sportive închise, cu capacitatea mai mare sau egală cu 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria desfăşurată;
j) având destinaţia de gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
k) din categoria clădirilor de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
l) având destinaţia de lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieţii monahale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia caselor parohiale.
II. Staţii de metrou
III. Extinderi de construcţii existente, prevăzute cu subsol, cu aria construită mai mare de 150 mp, dacă aria desfăşurată a construcţiei rezultate se încadrează în prevederile pct. I, cu excepţia extinderilor la clădiri cu destinaţia pentru cultură, clasificate, potrivit legii, ca monumente istorice
CATEGORII DE CONSTRUCŢII la care este obligatorie realizarea punctelor de comandă de protecţie civilă
I. Clădiri noi reprezentând:
a) sedii ale autorităţilor administraţiei publice centrale;
b) sedii ale prefecturilor/consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
c) sedii ale consiliilor locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
II. În cazul în care amplasamentul pe care se construiesc clădirile prevăzute la pct. I nu permite îndeplinirea obligaţiei, punctele de comandă se pot executa în subsolul altor construcţii din administrarea autorităţii respective.
Te pot interesa si urmatoarele articole:
– https://velicu.eu/juridice/uzucapiune-posesie-proprietar/
· https://velicu.eu/antecontractul-de-vanzare-promisiune-de-vanzare-imobiliare/
· https://velicu.eu/proces-verbal-de-receptie-fara-spaga/
[1] M.Of. nr. 233 din 22 septembrie 1992.
[2] M.Of. nr. 241 din 3 octombrie 1996.
[3] M.Of. nr. 554 din 22 iulie 2008.
[4] M.Of. nr. 887 din 12 decembrie 2003.
[5] M.Of. nr. 526 din 21 iunie 2005, abrogată prin H.G. nr. 862/2016.
[6] Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 25 noiembrie 2016
[7] M.Of. nr. 425 din 17 mai 2006, intrat în vigoare la 30 de zile ulterior publicării.
[8] M.Of. nr. 814 din 3 octombrie 2006, abrogat prin Ordinul nr. 80/2009.
[9] M.Of. nr 326 din 15 mai 2009, abrogat prin Ordinul nr. 3/2011.
[10] M.Of. nr. 36 din 14 ianuarie 2011, abrogat prin Ordinul nr. 129/2016.
[11] M.Of. nr. 675 din 1 septembrie 2016.
[12] Art.16. Avizatorul, în colaborare cu serviciile de urbanism ale emitentului autorizaţiei de construire, urmăreşte periodic respectarea documentaţiei avizate pe timpul execuţiei şi solicită investitorului participarea la fazele determinante ale lucrărilor de construcţie, la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală, condiţie ce va fi înscrisă de către avizator în fişa tehnică.
Avocat drd. Velicu Daniel – Cabinet de Avocatura Daniel Velicu & Asociatii
- Prezentul articol – inseamna adapostul ala – face parte dintr-un blog juridic, fiind destinat informarii publice. Informatiile expuse aici, cat si in restul site-ului, sunt efectul exprimarii exclusive a dreptului la opinie profesionala, fiind importanta departajarea de orice forma de publicitate. Orice terta persoana va putea folosi informatiile expuse aici prin asumarea propriei sale raspunderi.
Buna Ziua,
Exista vreo posibilitate ca un spatiu ALA care are numar cadastral separat si fie in posesia unei persoane juridice sau fizice?
Multumesc!