Sediul legislativ privind clauza de neconcurenta – art. 21 – art. 24 din Codul Muncii
Clauza de neconcurenta este o clauza specifica si poate fi sau nu inserata in cadrul unui contract individual de munca.
Cu alte cuvinte, aceasta nu face parte din categoria clauzelor obligatorii ale contractului individual de munca.
Definitia legala a clauzei de neconcurenta este oferita de art. 21, alin. (1) din Codul Muncii: “La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia și cuprinde în contract o clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații de neconcurență lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.”
Legalitatea clauzei de neconcurenta
Dupa cum se poate observa din simpla lectura a textului, pentru a fi valabila o clauza de neconcurenta este obligatoriu ca, in primul rand, aceasta sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Sa fie inserata in cadrul contractului individual de munca (daca a fost negociata inca de la momentul incheierii contractului individual de munca) sau intr-un act aditional (daca a fost negociata ulterior incheierii contractului individual de munca, pe durata executarii acestuia);
2. Angajatul sa primeasca de la angajator o INDEMNIZATIE LUNARA aferenta clauzei de neconcurenta – pe toata durata perioadei de neconcurenta;
Cand incepe sa isi produca efecte clauza de neconcurenta?
Momentul de la care incepe sa isi produca efecte clauza de neconcurenta este cel in care contractul individual de munca in care a fost inserata inceteaza.
Din acel moment, fostul angajator poate sa il oblige pe fostul sau salariat sa nu presteze, in interes propriu sau in interesul unui tert, o activitate care s-ar putea afla in concurenta cu activitatea pe care a prestat-o la fostul sau angajator.
Care sunt conditiile esentiale ale unei clauze de neconcurenta valide?
Art. 21, alin. (2) din Codul Muncii stipuleaza urmatoarele: “Clauza de neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activitățile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizației de neconcurență lunare, perioada pentru care își produce efectele clauza de neconcurență, terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității, precum și aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiție cu angajatorul.”
Elementele esentiale ale clauzei de neconcurenta
Sintetizand norma legala, rezulta ca, pentru a produce efectele dorite de catre angajator si pentru a-i fi opozabila angajatului, clauza de neconcurenta trebuie sa curpinda, in mod cumulativ, cateva elemente esentiale, precum:
- Activitatile care ii sunt interzise fostului salariat de la momentul incetarii contractului individual de munca – pot fi avute in vedere activitatile desfasurate de catre salariat in baza contractului individual de munca si a fisei postului. Dispozitia legala include si activitati pe care, spre exemplu, angajatul le-a prestat intr-o anumita perioada in care isi desfasura activitatea pentru fostul angajator, si nu doar activitatile pe care le presta in perioada imediat anterioara incetarii contractului individual de munca;
Atentie! Inserarea unei clauze de neconcurenta nu poate avea ca efect, in nicio situatie, interzicerea / imposibilitatea absoluta a desfasurarii profesiei / specializarii de catre fostul angajat.
- Tertii in favoarea carora este interzis a se presta o activitate care ar putea fi considerata concurenta neloiala in domeniul de activitate al angajatorului – acestia trebuie enumerati in mod concret, iar nu intr-o maniera generala care sa nu permita individualizarea lor – spre ex: “se interzice a se presta activitatea X firmelor care desfasoara activitate in domeniul Y”.
Atentie!
Daca dupa momentul incetarii contractului individual de munca, angajatorul comunica angajatului o lista cu tertii in favoarea carora angajatul nu poate presta o activitate profesionala, aceasta imprejurare “nu poate fi apreciata ca o indeplinire a obligatiei prevazute de art. 21 din Codul Muncii, intrucat o astfel de obligatie trebuia indeplinita in momentul incheierii actului aditional, pentru ca salariatul, in deplina cunostinta de cauza, sa poata aprecia daca este oportuna semnarea unui astfel de angajament”.
- Perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta – trebuie avute in vedere dispozitiile art. 22 din Codul Muncii care stabilesc, fara echivoc, faptul ca o asemenea clauza isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca;
Daca a fost stipulata o durata mai mare a clauzei de neconcurenta, salariatul are dreptul de a solicita instantei judecatoresti competente (Tribunalul in circumscriptia caruia angajatoprul isi are sediul sau angajatul isi desfasoara, efectiv, activitatea) reducerea perioadei in care clauza de neconcurenta isi produce efectele, la 2 ani – maximul legal.
EXCEPTII!
Alin. (2) al art. 22 din Codul Muncii prevede cazurile in care nu poate fi avuta in vedere perioada de maxim 2 ani in care clauza de neconcurenta isi poate produce efecte, si anume:
a). in situatia in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept,
si
b). in situatia in care incetarea contractului individual de munca a intervenit la initiativa angajatorului, pentru motive ce nu tin de persoana salariatului (ex: concediere ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de salariat);
- Aria geografica unde angajatul se poate afla in reala competitie cu angajatorul – pot fi avute in vedere una sau mai multe localitati, unul sau mai multe judete sau chiar o anumite regiune economica;
Atentie!
Stabilirea unei arii geografice in cuprisul clauzei de neconcurenta nu trebuie sa aiba ca efect ingradirea absoluta a dreptului la munca al fostului angajat, ci trebuie avuta in vedere “zona in care salariatul este in reala competitie cu angajatorul”.
De ex, o clauza de neconcurenta care impune fostului angajat obligatia de a nu desfasura activitate pe intregul teritoriu al Romaniei este nula absolut ceea ce inseamna ca nu va produce efecte juridice.
- Cuantumul indemnizatiei de neconcurenta care urmeaza a fi achitata de catre fostul angajator fostului salariat – “Indemnizația de neconcurență lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază și este de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.” – art. 21, alin. (3) din Codul Muncii.
Atentie!
Indemnizatia de neconcurenta urmeaza a fi achitata fostului salariat numai dupa incetarea contractului individual de munca si doar in situatia in care fostul angajator decide sa activeze clauza de neconcurenta.
In situatia in care prin contractul individual de munca partile au stabilit un cuantum mai mic al indemnizatiei de neoncurenta decat cuantumul prevazut expres de Codul Muncii, clauza nu este lovita de nulitate absoluta, angajatul avand posibilitatea de a solicita instantei de judecata, in termenul general de prescriptie, obligarea fostului angajator la plata diferentei de indemnizatie, pana la limita de 50%.
Pentru a solicita si obtine acest lucru, este necesar ca si fostul angajat sa isi fi respectat obligatiile asumate prin clauza de neconcurenta.
Veniturile din indemnizatia de neconcurenta se impoziteaza la persoana fizica beneficiara (fostul salariat), iar pentru angajator reprezinta o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit.
Care sunt limitele clauzei de neconcurenta?
Astfel cum am precizat si mai sus, “Clauza de neconcurență nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deține” – art. 23, alin. (1) din Codul Muncii.
Scopul clauzei de neconcurenta nu este reprezentat de ingradirea dreptului la munca al fostilor angajati, ci doar protejarea unor interese ale fostilor angajatori prin interzicerea desfasurarii, de catre fostii angajati, de acte de concurenta neloiala, pentru angajatori care se afla in concurenta directa si reala cu fostul angajator.
In situatia in care o clauza care se vrea a fi de neconcurenta este redactata intr-un mod general, necorespunzator dispozitiilor Codului Muncii, aceasta ramane fara efect, fostul salariat neputand fi tras la raspundere pentru faptele sale.
Efectele unei clauze de neconcurenta pot fi diminuate de catre instanta de judecata, la sesizarea salariatului sau a Inspectoratului Teritoarial de Munca – conform dispozitiilor art. 23, alin. (2) din Codul Muncii.
Acest drept nu apartine niciodata angajatorului intrucat masura este de natura a proteja interesele salariatului.
Sanctiunea care intervine pentru inserarea in contractul individual de munca de clauze care limiteaza dreptul la munca pentru o perioada mai mare de 2 ani este nulitatea relativa partiala a acestora cu efectul diminuarii efectelor respectivelor clauze.
Care sunt consecintele nerespectarii clauzei de neconcurenta?
Art. 24 din Codul Muncii prevede urmatoarele:” În cazul nerespectării, cu vinovăție, a clauzei de neconcurență salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizației și, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.”
Daca a fost negociata o clauza de neconcurenta (neavand relevanta daca a ceasta a fost inserata in cadrul contractului individual de munca sau intr-un act aditional la acesta), iar la incetarea contractului individual de munca, angajatorul a decis activarea acestei clauze si a achitat fostului angajat indemnizatia de neconcurenta in cuantumul stabilit, fostului salariat ii revine obligatia corelativa de a nu presta, in interes propriu sau in interesul unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu activitatea pe care o presta in folosul fostului sau angajator.
In cazul in care fostul salariat nu isi executa obligatia asumata prin intermediul clauzei de neconcurenta, fostul angajator are dreptul sa se adreseze instantei de judecata competente si sa solicite obligarea salariatului la plata de dauna-interese reprezentand prejudiciul material care i-a fost cauzat (Atentie! Nu se poate repara si prejudiciul moral) ca urmare a faptelor si / sau actelor de concurenta neloiala savarsite de catre fostul salariat, precum si la restituirea indemnizatiei de concurenta primite.
- In situatia in care fostul angajator este cel care nu isi executa obligatia asumata prin intermediul clauzei de neconcurenta, in sensul ca nu achita indemnizatia convenita, dar totusi solicita activarea acesteia, fostul angajat – daca s-a conformat celor inserate in clauza, are dreptul de a se adresa instantei competente cu o cerere prin care sa solicite obligarea fostului angajator la plata acestei indemnizatii.
- In cazul unei decizii definitive a unei instante judecatoresti de punere sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica;
- In cazul constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca; In cazul interzicerii salariatului de a exercita o profesie sau o functie, ca masura de siguranta sau ca masura complementara;
- In cazul retragerii acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor care au varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani.
Cabinet de Avocatura Velicu & Asociatii – Avocat Gabriela Cristea
- Prezentul articol face parte dintr-un blog juridic, fiind destinat informarii publice. Informatiile expuse aici, cat si in restul site-ului, sunt efectul exprimarii opiniei profesionale personale in legatura cu notiuni si institutii juridice, ce prezinta un real interes public. Orice terta persoana va putea folosi informatiile expuse aici prin asumarea propriei sale raspunderi.