Reglementarea legala pentru reziliere si rezolutiune
Dreptul la reziliere si rezolutiune e reglementat in Cartea a V-a a Codului civil, Capitolul II (Executarea silita a obligatiilor).
Pina la analizarea prevederilor legale, poate fi utila redarea unor definitii propuse de doctrina, cum ar fi cea data de Valeriu Stoica in cazul rezolutiunii: ‘Rezolutiunea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii acestuia.’’
Asemanari intre reziliere si rezolutiune
Comparand reziliera si rezolutiunea din prisma asemanarilor, putem observa ca acestora li se aplica aceleasi reguli cu privire la temeiul juridc, conditiile de admisibilitate a actiunii samd.
Cine are posibilitatea sa exercite dreptul de rezolutiune si reziliere?
Pornind cu articolul 1549 codul civil, observam ca dreptul la rezolutiune si reziliere apartine creditorului (cu conditia ca acesta sa nu ceara executarea silita a obligatiilor din contract), atat in cazul rezilierii, cat si in cazul rezolutiunii, creditorul are posibilitatea de a cere daune-interese.
Sanctiunile Rezolutiune si reziliere pot fi dispuse de instanta – rezolutiune si reziliere judiciara – sau pot fi declarate unilateral de catre partea indreptatita.
Poate opera de plin drept rezolutiunea si rezilierea?
In cazul in care legea prevede acest lucru in mod expres sau daca partile au convenit acest fapt, rezolutiunea si rezilierea pot opera si de plin drept, in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale.
Rezolutiunea si rezilierea unilaterale pot fi dispuse prin acelasi mod?
Conform art. 1552 cod civil, rezolutiunea si rezilierea unilaterale pot avea loc printr-o notificare scrisa a debitorului (daca partile au convenit acest lucru):
– cand debitorul se afla de drept in intirziere
– cand debitorul nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intirziere
Odată intervenită întârzierea, indiferent dacă este cea aplicabilă ope legis sau cea care implică un demers din partea debitorului, creditorul dobândește și alte drepturi după cum urmează:
- dreptul de a-l trage la răspundere pe debitor pentru orice pierdere cauzată de un caz fortuit sau forță majoră, conform art. 1525 și 1634 NCC,
- dreptul de a pretinde respectarea dreptului său, chiar dacă toate prestaţiile devin imposibil de executat fără culpa debitorului, potrivit art. 1466 NCC;
- dreptul de a cere1 sau, după caz, de a trece la executarea silită a obligației;
- dreptul de a obține rezoluțiunea sau rezilierea contractului (inclusiv rezilierea / rezoluțiunea unilaterală) ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative;
- dreptul la dobânda legală, calculată de la data la care debitorul este în întârziere asupra echivalentului în bani al obligației de a face, conform art. 1536 NCC;
- posibilitatea de a folosi, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său. (de exemplu dreptul la daune-interese);
- dreptul de a solicita cheltuieli de judecată în cazul unei acțiuni civile introduse ulterior, potrivit art. 454 NCPC.
Privită separat, întârzierea de drept în executarea obligației oferă dreptul creditorului de a executa el însuși ori să facă să fie executată o obligație de a face, pe cheltuiala debitorului, conform art. 1528 NCC.
Punerea în întârziere de către creditor are aplicații speciale după cum urmează:
- de la punerea în întârziere de către partea interesată, efectuată prin notificarea celui care trebuie fie să confirme un act anulabil, fie să exercite acţiunea în anulare,
- curge termenul de 6 luni după care intervine sancţiunea decăderii din dreptul de a cere oricare dintre alternative, potrivit art. 1263 alin. (6) NCC;în cazul obligațiilor solidare, notificarea unuia dintre codebitorii solidari produce
efecte şi în privinţa celorlalţi;
- mandatarul datorează dobânzi pentru sumele cu care a rămas dator față de mandant, din ziua în care a fost pus în întârziere, potrivit art. 2020 NCC;
- din ziua în care este pus în întârziere, depozitarul datorează dobândă pentru fondurile bănești care trebuie restituite;
- punerea în întârziere a debitorului întrerupe termenul de prescripție;
- punerea în întârziere a debitorului activează pactul comisoriu din contract, potrivit art. 1553 NCC.
Care este procedura prealabila atunci cind se doreste rezilierea si rezolutiunea unui act administrativ?
Exista o opinie majoritară conform căreia este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile, în cazul acțiunilor având ca obiect rezilierea sau rezoluțiunea unui contract administrativ, inclusiv în situația în care acțiunea este formulată de o autoritate publică sau de o autoritate publică la recomandarea/propunerea unui organism de control intern sau internațional, dacă legea specială nu prevede altfel.
Cind nu mai poate fi revocata declaratia de rezolutiune sau reziliere?
Declaratia de rezolutiune/reziliere este irevocabila de la data comunicarii ei catre debitor sau, in functie de caz, de la data expirarii termenului fixat prin punerea in intirziere.
Cum devine declaratia de rezolutiune si reziliere opozabila tertilor?
Ce facem cu tertii? Este esential sa precizam – cf, art 1552 alin. (3) codul civil – ca pentru a fi opozabila tertilor, declaratia de rezolutiune/reziliere trebuie sa fie inscrisa in cartea funciara sau in alte registre publice.
Ce efecte produce pactul comisoriu?
Pactul comisoriu este o clauza, pe care partile o introduc intr-un contract sau intr-un act accesoriu contractului, prin care partile stabilesc rezolutiunea/rezilierea de plin drept, in situatia in care una dintre ele nu isi executa in mod culpabil obligatia avuta. Un pact comisoriu produce efecte doar daca precizeaza clar obligatiile care neexecutate atrag rezolutiunea/rezilierea de drept a contractului.
Diferente intre rezolutiune si reziliere
Am observat pina acum asemanari intre rezolutiune si rezilierea, dar care sunt marile diferente?
Conteaza modalitatea de executare a obligatiilor pentru rezilierea si rezolutiune?
Rezolutiunea se aplica in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale cu executie uno ictu, instantanee. Rezilierea produce efecte in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale cu executare succesiva.
Cum influenteaza insemnatatea obligatiei rezolutiunea si rezilierea?
Art. 1551 codul civil prezinta o alta diferenta importanta intre rezolutiune si reziliere: pe cind rezolutiunea nu poate fi ceruta atunci cind neexecutare este de mica insemnatate, pe cind rezilierea poate fi declarata chiar daca este vorba de o neexecutare de insemnatate redusa.
Ce fel de efecte produce rezolutiunea si rezilierea?
Foarte important este art, 1554 codul civil, in care este prevazuta o diferenta esentiala intre rezolutiune si reziliere. Alin (1) ne spune ca atunci cind este vorba de rezolutiune, acel contract se considera ca nu ar fi fost niciodata incheiat, deci rezolutiunea are efecte retroactive, ceea ce inseamna ca partile trebuie sa isi restituie reciproc prestatiile primite. Alin. (3) al aceluiasi articol ne spune ca, in schimb, rezilierea produce efecte doar pentru viitor.
Te-ar putea interesa si urmatoarele articole:
- https://velicu.eu/parcelarea-dezmembrare-dezilipire-impartire-imobile-urbanism/
- https://velicu.eu/exceptia-de-neexecutare-a-contractului-trebuie-probata/
Ce fel de contracte sunt cele in care poate fi exercitat dreptul de rezolutiune si reziliere?
Mai departe vom enumera contracte pentru care poate fi exercitat dreptul de reziliere: contractul de locatiune, contractul de antrepriza (care prevede executari succesive), contractul de tranzactie samd.
Dreptul de rezolutiune poate fi exercitat in cazul contractului de antrepriza, contractului de vanzare, contractului de renta viagera, contractului de intretinere samd.
Oferim un exemplu din practica Cabinetului de Avocatura Daniel Velicu unde am obtinut rezolutiunea judiciara a unui contract de antrepriza din cauza constructorului care nu oferit serviciile achitate.
Reclamant: SAIN CRISTIAN – la Avocat Velicu Daniel
Parata IONUT MEDIA DESIGN SRL
http://portal.just.ro/4/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000447923&id_inst=4
| 9 iulie 2020: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Dispune rezoluţiunea contractului de prestare de servicii nr. 19/12.06.2018 (antecontractul) şi a contractului de prestare de servicii nr. 7/02.04.2019, precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 46204 lei şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume, calculate de la data de 18.10.2019, până la data plăţii integrale a debitului. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 8744 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată. |
Cabinet de Avocatura Daniel Velicu & Asociatii
Prezentul articol face parte dintr-un blog juridic, fiind destinat informarii publice. Informatiile expuse aici, cat si in restul site-ului, sunt efectul exprimarii exclusive a dreptului la opinie profesionala, fiind importanta departajarea de orice forma de publicitate. Orice terta persoana va putea folosi informatiile expuse aici prin asumarea propriei sale raspunderi.