Cheltuieli de judecata neachitate | Cum poate fi evitata plata lor

Cheltuieli de judecata neachitate | Cand si cum poate fi evitata plata lor

cheltuieli de judecata

CHELTUIELI DE JUDECATA IN PROCESUL CIVIL

Cheltuieli de judecata pot fi impuse de instanta de judecata prin hotarare. 

Conform art. 453 Cod.proc.civila, reclamantul ori paratul poate fi obligat de instanta la plata cheltuielilor de judecata.

Conditia este ca acea parte sa piarda procesul. Cheltuielile pot fi achitate de buna voie sau prin executare silita.

Acele Cheltuieli de judecata pot reprezenta sume achitate de cealalta parte pentru diverse servicii necesare bunei desfasurari a procesului.

Astfel cheltuielile pot detine urmatoarele surse :

– taxele judiciare de timbru, achitate conform OUG 80/2013

– onorariile avocaților, ale experților tehnici judiciari, ale traducatorilor ori interpretilor și ale specialiștilor, (onorariul mediu privind expertiza este de 1.500 Lei)

– sumele cuvenite martorilor ori expertilor pentru deplasare, cheltuielile de transport, de cazare, de masa.

– onorariul curatorului special.

– orice alte cheltuieli ce au fost necesare si utile solutionarii cauzei.

CHELTUIELI DE JUDECATA | MODUL DE NASTERE A ACESTORA

– Reclamantul va putea fi obligat cand cererea sa de chemare în judecată a fost respinsă ca neintemeiata, nefondata ori inadmisibila. Deasemenea, cand actiunea a fost respinsa pentru lipsa calităţii procesuale pasive sau când a fost anulată ca netimbrată,

– Dacă reclamantul renunța la judecata; aici, daca renuntarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.

– Reclamantul renunța la însuși dreptul pretins: instanța pronunță o hotărâre prin care se pronunta si asupra cheltuielilor de judecată invocate de parat.

– Daca a fost introdusa contestatie la executare iar instanta solicita copie de pe dosarul de executare silita de la executor. Judecatorul îi va pune în vedere contestatorului să achite cheltuielile ocazionate de aceasta operatiune.

– daca paratul introduce cerere reconventionala in procesul deschis de reclamant si aceasta cerere este respinsa. In acest caz, se pot acorda cheltuieli de judecata suplimentare, strict pe solutionarea cererii reconventionale.

DOVADA A CEEA CE INSEAMNA CHELTUIELI DE JUDECATA

Dovezile constau in inscrisuri emise de persoanele ce au incasat sumele.

De ex, avocatul va depune originalului chitanţei sau a ordinului de plată, însoţite de un exemplar al facturii fiscale, care să menţioneze numărul contractului de asistenţă juridică sau numărul dosarului civil

Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să faca dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Daca dovezile sunt depuse ulterior acelui moment procesual in care judecatorul inchide dezbaterile si ramane in pronuntare, instanta le va ignora.

CUM POATE FI EVITATA PLATA UNOR CHELTUIELI DE JUDECATA

– Una din situatiile cele mai la indemana privind evitarea chletuielilor consta in recunoasterea obligatiei/ datoriei sale fata de reclamant. Paratul, pana la primul termen de judecata, poate recunoaste pretențiile reclamantului. Recunoasterea trebuie sa fie efectiva si expresa, numai in fata primei instante. Prin urmare, paratul nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată. Exceptie reprezinta cazul in care prealabil pornirii procesului, paratul a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Privind intarzierea a se vedea art. 1522 alin. 5) Cod Civil. : Cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul să fi fost pus în întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligaţia într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost comunicată. Dacă obligaţia este executată în acest termen, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului. Punerea in intarziere se efectueaza intr-una din urmatoarele cai: 1. Punerea în întârziere de către creditor. Modalităţi. Articolul 1522 NCC instituie două modalităţi de punere în întârziere a debitorului: notificarea scrisă, extrajudiciară, prin care creditorul solicită debitorului executarea obligaţiei şi, respectiv, notificarea judiciară (cererea de chemare în judecată). 2. Notificarea scrisă. O primă modalitate prin care creditorul îl poate pune în întârziere pe debitor constă în comunicarea unei notificări scrise prin care îi cere acestuia din urmă executarea obligaţiei.

– Instanța are dreptul să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, al expertilor si al specialistilor. Este recomandat ca partea adversa sa motiveze de ce ar trebui scazut cuantumul acestui onorariu. Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată constand in taxa judiciara de timbru precum și sumele cuvenite martorilor. Criterul reducerii onorariului avocatului consta in munca prestata de avocat.

– In cadrul procedurii speciale de judecata “Cererile de valoare redusa”, instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuielile, ce au avut o valoare disproporționată în raport cu valoarea cererii, de aceea e util sa invocati acest aspect prin intampinare. Procedura cererilor cu valoare redusă deschide calea unei justiții plate, cu șabloane, dar eficiente și cu iz de industrie, industria titlurilor executorii. Folosind tiparul oferit de prevederile Regulamentului (CE) nr. 861/2007 privind procedura europeană de rezolvare a unor litigii de mică importanță, legiuitorul român a avut în vedere acele cereri de chemare în judecată ce conțin la data sesizării instanței, ca debit principal, fără dobânzi, cheltuieli de judecată și alte sume accesorii, o sumă de până la 10.000 lei. Reglementările coexistă însă Regulamentul are prioritate conform art. 4 Cod.Proc.Civ. coroborat cu art. 3 din norma europeană. Deși cheltuielile de judecată pot cuprinde sume din surse diferite, conform normei generale a art. 451 alin. (2) Cod.Proc.Civ. ce reglementează instituția cheltuielilor judiciare, instanţa poate să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Din interpretarea gramaticală și sistematică a celor două texte care privesc în mod direct obiectul cererii, reiese necesitatea unui echilibru între valoarea cererii și cheltuielile solicitate. Însă, în procedura specială, instanța va avea un rol activ pronunțat întrucât este obligat a cenzura cheltuielile de judecată, indiferent de natura lor, dacă nu este respectată condiția amintită. Cheltuielile nu trebuie a fi doar reale și necesare, ci trebuie să îndeplinească și caracterul proporționalității. Aceste aspecte sunt conforme cu natura procedurii speciale având în vedere complexitatea redusă a acesteia ce nu reclamă un consum prea ridicat de resurse umane și logistice și ținând cont și de valoarea obiectului cererii ce nu poate depăși 10.000 lei în privința debitului principal. În ciuda reglementării nuanțate a cheltuielilor de judecată ce pot fi solicitate, puterea de apreciere a caracterului necesar și potrivit al cheltuielilor solicitate în raport cu valoarea cererii aparține judecătorului care va decide prin modul subiectiv de percepție a realității raportat la experiența sa de viață. Totodată, în vederea respectării dispozițiilor art. 22 alin. (7) Cod.Proc.Civ. judecătorul este obligat să ţină seama de toate circumstanţele cauzei, de principiile generale ale dreptului, de cerinţele echităţii şi de buna-credinţă.

– Daca partea adversa nu depune dovezi privind onorariul de avocat, expert ori specialist. Dovezile constau in originalului chitanţei sau a ordinului de plată, însoţite de un exemplar al facturii fiscale, care să menţioneze numărul contractului de asistenţă juridică sau numărul dosarului civil. In acest sens, partea are dreptul de a studia actele depuse de partea potrivnica, chiar si in sedinta publica. Daca sunt identificate lipsuri, ar trebui sa I se aduca la cunostinta judecatorului. De ex., daca justificarea onorariului a fost făcută doar cu factura fiscala, nu si dovada platii, actul poate fi ignorat.

– Reclamantul, care renunta la judecata ori la dreptul pretins, poate convinge paratul sa mentioneze in scris ca renunta si el la randul sau la solicitarea de cheltuieli de judecata.

– Atunci când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea cheltuielilor.

– Daca intervine prescriptia dreptului de a obtine executarea silita sub aspectul cheltuielilor de judecata. Daca trece un termen de trei ani de la data ramanerii definitive a hotararii (apel neintrodus ori apel respins), cheltuielile de judecata nu vor mai putea fi solicitate. Important de retinut este ca prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate. Astfel, in cadrul eventualei executari silite, debitorul trebuie sa invoce motivul prescrierii dreptului creditorului de a cere executarea silita, prin contestatia la executarea silita.

– daca dovezile cheltuielilor sunt depuse ulterior inchiderii dezbaterilor. Totusi, daca sunt depuse ulterior si instanta obliga una din parti la plata cheltuielilor, partea trebuie sa faca apel. Debitorul va contesta hotararea strict sub aspectul platii cheltuielilor de judecata.

Te poate interesa si urmatorul articol:

Onorariul avocatului | Cand se plateste| Onorariu avocatial minim


Avocat drd Velicu Daniel – Cabinet de Avocatura Daniel Velicu

0729108050

avocat@velicu.eu