Gardul comun sau gardul dintre vecini si Legea aferenta


Conform terminologiei tehnice, din legislatie, gardul comun sau gardul dintre vecini este considerat o despartitura.

Vom urmari aspecte esentiale privitor la gardul comun raportat la Codul Civil comentat – lucrare apartinand Flavius-Antoniu Baias , Eugen Chelaru , Rodica Constantinovici , Ioan Macovei, si publicata la editura C.H. Beck.

Conform art. 660 alin. (1) Noul Cod Civil, despărţiturile dintre două fonduri pot fi formate din ziduri, şanţuri şi altele asemenea.

Sunt despărţituri şi gardurile, indiferent de materialul din care sunt confecţionate, inclusiv gradurile vii.

Gardul dintre vecini – drept sau obligatie?

gardul dintre vecini

Conform Articolului 662 din noul Cod Civil, obligația de construire a despărțiturilor comune este clar exprimata.

Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărțituri comune.

Cu alte cuvinte, oricare din vecini poate lua inititiativa construirii acelui gard comun si sa oblige vecinul la plata cheltuielilor.

Dreptul şi obligaţia de îngrădire a proprietăţii raportat la gardul comun

Reamintim că, potrivit art. 561 NCC, orice proprietar are dreptul, iar nu obligaţia, de a-şi îngrădi proprietatea.

Cu toate acestea, din prevederile art. 662 alin. (1) NCC (noul cod civil) rezultă că există şi o obligaţie de îngrădire, căreia îi corespunde dreptul proprietarului de a le cere vecinilor să contribuie la construirea unei despărţituri comune.

Obligaţia de îngrădire este un accesoriu al dreptului de a dobândi coproprietatea asupra despărţiturii comune, motiv pentru care ea nu mai subzistă dacă unul dintre vecini renunţă anticipat la acest drept, concluzia fiind dedusă din interpretarea a fortiori a dispoziţiilor art. 663 alin. (2) NCC..

Gardul dintre vecini – inaltime maxima

Conform Articolului 662 din noul Cod Civil, În lipsa unor dispoziții legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălțimea zidului comun se stabilește de părți, dar fără a depăși 2 metri, socotindu-se și coama zidului.

Asadar, inălţimea zidului comun va fi aceea prevăzută de lege, regulile de urbanism sau obiceiul locului. În lipsa acestora, art. 662 alin. (2) prevede că înălţimea zidului va fi stabilită de părţi, dar fără a depăşi 2 m, socotindu-se şi coama zidului.

Dar repararea si intretinerea gardului comun cine le achita?

Articolul 663 Cheltuielile de întreținere și reparare a despărțiturilor comune

(1) Coproprietarii sunt ținuți să suporte cheltuielile ocazionate de întreținerea și repararea despărțiturii comune, proporțional cu dreptul fiecăruia.

(2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate să nu participe la cheltuielile de întreținere și reparare, renunțând la dreptul său de proprietate asupra despărțiturii comune, dispozițiile în materie de carte funciară fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi apărat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construcție sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărțiturii comune.

Repartizarea cheltuielilor pentru gardul comun.

Referitor la cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea despărţiturii comune, art. 663 alin. (1) NCC face o aplicaţie particulară a prevederilor art. 647 alin. (3) teza I NCC, prevăzând că acestea se suportă de coproprietari, proporţional cu dreptul fiecăruia.

Această proporţie este dată de mărimea cotelor-părţi din dreptul de proprietate asupra despărţiturii, care se prezumă relativ a fi egală pentru că lungimea despărţiturii este aceeaşi pentru ambii vecini [a se vedea şi comentariul consacrat art. 647 alin. (3) teza a II-a NCC].

Intotdeauna exista cate vecin rau sarac, neavenit sau artagos cand vine vorba de cheltuieli pentru gardul comun

Renunţarea la dreptul de proprietate asupra despărţiturii comune.

Coproproprietarul care nu doreşte să participe la cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea despărţiturii comune poate fi exonerat numai dacă renunţă la dreptul său de proprietate asupra despărţiturii comune.

Prin această prevedere art. 663 alin. (1) teza I NCC a reglementat un caz particular de încetare a coproprietăţii forţate.

Potrivit tezei a II-a a aceluiaşi text de lege, dispoziţiile în materie de carte funciară sunt aplicabile, ceea ce înseamnă că momentul pierderii dreptului de proprietate de către renunţător va fi acela al radierii din cartea funciară [art. 885 alin. (2) NCC].

Renunţarea la drept este un act juridic unilateral, care va trebui încheiat în formă autentică, fiind aplicabilă regula generală prevăzută de art. 888 NCC referitoare la condiţiile înscrierii în cartea funciară [a se vedea şi prevederile art. 889 alin. (1) NCC].

Renunţarea este şi un act juridic cu titlu gratuit.

Ce se intampla daca vecinul renunta la gardul comun?

Efectele renunţării constau în pierderea cotei-părţi din dreptul de proprietate asupra despărţiturii de către renunţător, concomitent cu dobândirea acesteia de proprietarul fondului vecin, ceea ce atrage şi încetarea coproprietăţii forţate.

Dobânditorul devine, astfel, proprietar exclusiv al despărţiturii, calitate în care va trebui să suporte toate cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acesteia.

În acelaşi timp, proprietarul fondului dobândeşte şi dreptul de superficie asupra părţii din terenul vecinului său care este ocupată de despărţitura respectivă.

Potrivit art. 663 alin. (2) teza a II-a NCC, renunţarea nu este posibilă, iar coproprietarul nu va fi apărat de a participa la cheltuieli în cazul în care are o construcţie sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărţiturii comune.

La ce se mai foloseste gardul dintre vecini?

Articolul 664 Construcțiile și instalațiile aflate în legătură cu zidul comun

(1) Oricare dintre coproprietari are dreptul să sprijine construcții ori să instaleze grinzi în zidul comun cu obligația de a lăsa 6 centimetri spre celălalt coproprietar și fără a afecta dreptul acestuia de a sprijini construcțiile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun.

(2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul său până în jumătatea zidului, în cazul în care ar dori să instaleze el însuși grinzi ori să construiască un coș de fum în același loc.

1. Folosirea zidului comun pentru sprijinirea unor lucrări.

Atunci când despărţitura constă într-un zid comun aceasta poate avea pentru coproprietari şi altă utilitate decât aceea de a separa cele două fonduri. Articolul 665 NCC are în vedere aceste împrejurări atunci când reglementează modul de folosire a zidului comun prin sprijinirea unor lucrări.

Astfel, potrivit art. 664 alin. (1) NCC, oricare dintre coproprietari are dreptul să sprijine construcţii ori să instaleze grinzi în zidul comun. Dispozitivele de sprijinire sau grinzile pot fi încastrate în zidul comun, chiar şi dincolo de jumătatea grosimii acestuia, cu obligaţia de a lăsa 6 centimetri spre celălalt coproprietar. Legea obligă, în acelaşi timp, ca prin efectuarea unor asemenea lucrări să nu fie afectat dreptul celuilalt coproprietar de a sprijini construcţiile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun.

2. Scurtarea grinzilor vecinului.

Ca o consecinţă a obligaţiei de a nu afecta dreptul celuilalt coproprietar de a instala propriile grinzi în zidul comun, instituită de primul alineat al art. 664 alin. (1) NCC, cel de al doilea alineat al aceleiaşi prevederi legale îi conferă acestuia din urmă dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul său, până în jumătatea zidului, în cazul în care ar dori să instaleze el însuşi grinzi ori să construiască un coş de fum în acelaşi loc.

Acest drept există chiar dacă la instalarea primelor grinzi a fost respectată obligaţia de a lăsa 6 centimetri spre celălalt coproprietar.

Gardul comun poate fi inaltat?

Articolul 665 Înălțarea zidului comun

(1) Oricare dintre coproprietari poate să înalțe zidul, cu îndatorirea de a suporta singur cheltuielile de înălțare peste limita zidului comun, precum și cheltuielile de reparare a părții comune a zidului ca urmare a înălțării acestuia.

(2) În cazul în care zidul nu poate rezista înălțării, proprietarul care dorește să facă această înălțare este dator să reconstruiască zidul în întregime luând din fondul său suprafața pentru a asigura grosimea necesară zidului nou-ridicat.

(3) Vecinul care nu a contribuit la înălțare poate dobândi coproprietatea, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor și manoperei folosite, precum și, dacă este cazul, jumătate din valoarea terenului întrebuințat pentru îngroșarea zidului.

1. Suportarea cheltuielilor ocazionate de înălţarea zidului comun.

Prevederile art. 665 alin. (1) NCC îi conferă coproprietarului care doreşte să înalţe zidul comun dreptul de a realiza singur această lucrare, suportând singur aceste cheltuieli. El va fi obligat să suporte singur şi cheltuielile de reparare a părţii comune a zidului, a căror necesitate îşi are cauza în înălţarea acestuia.

2. Reconstruirea zidului comun.

Alineatul al doilea al art. 665 NCC reglementează situaţia în care particularităţile constructive ale zidului iniţial nu permit supraînălţarea, existând pericolul ca o asemena lucrare să ducă la avarierea sau prăbuşirea sa.

În asemenea situaţii, proprietarul care doreşte să realizeze această înălţare este obligat să reconstruiască zidul în întregime.

Dacă, pentru a-i mări rezistenţa, este necesară mărirea grosimii zidului, proprietarul în cauză va fi obligat să pună la dispoziţie şi terenul necesar acestei lucrări.

Din coroborarea dispoziţiilor art. 665 alin. (1) şi (2) NCC cu cele ale art. 662 alin. (2) NCC, rezultă că înălţarea zidului se va putea face numai până la limita permisă de dispoziţiile legale, regulile de urbanism sau obiceiul locului.

Dacă înălţimea zidului a fost stabilită prin acordul părţilor va fi necesară obţinerea acestui acord şi în cazul înălţării sale, făra a se putea depăşi înălţimea de 2 m.

3. Dobândirea coproprietăţii asupra lucrărilor de înălţare.

Potrivit art. 665 alin. (3) NCC, vecinul care nu a contribuit la înălţarea zidului poate dobândi coproprietatea, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi a manoperei folosite.

https://velicu.eu/stergerea-din-biroul-de-credit-radierea-datelor-biroul-de-credite/

Cum devii proprietar asupra gardului comun?

Articolul 666 Dobândirea coproprietății asupra despărțiturilor

Vecinul care nu a contribuit la realizarea despărțiturii comune poate dobândi un drept de coproprietate asupra despărțiturii, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor și manoperei folosite și, după caz, jumătate din valoarea terenului pe care despărțitura a fost construită. Dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

1. Vânzarea forţată a cotei-părţi din dreptul de proprietate asupra despărţituirii comune.

Articolul 666 NCC reglementează dobândirea coproprietăţii asupra despărţiturii comune, indiferent de felul acesteia, de către coproprietarul care nu a contribuit la realizarea sa.

În temeiul prevederii legale citate, acesta poate dobândi cota de ½ din dreptul de proprietate asupra despărţiturii, plătindu-i vecinului care a realizat-o jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi a manoperei folosite. Dacă despărţitura a fost integral realizată pe terenul vecinului, cel care doreşte să dobândească coproprietatea va trebui să-i plătească celui dintâi şi jumătate din valoarea terenului ocupat de această lucrare.

Operaţiunea juridică în discuţie are natura juridică a unei vânzări forţate, actul juridic dintre părţi trebuind să fie încheiat în formă autentică, pentru a putea servi la înscrierea în cartea funciară a dreptului dobânditorului.

Te pot interesa si urmatoarele articole:

ATENTIE ! Articolul 560 DIN Codul Civil stabileste Obligația de granituire.

Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Cand devine infractiune fapta vecinului?

Atentie la tulburarea de posesie, reglementata in Art 256 din Codul Penal :

 Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, astfel ca esti obligat sa depui plangerea penala in SCRIS la Politie cat mai curand posibil.

Vecinul poate sa distruga gardul comun, astfel devin aplicabile dispozitiile art 253 din acelasi Cod penal

 Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum și înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Avocat Velicu Daniel – Cabinet de Avocatura Daniel Velicu & Asociatii

  • Prezentul articol – gardul dintre vecini – face parte dintr-un blog juridic, fiind destinat informarii publice. Informatiile expuse aici, cat si in restul site-ului, sunt efectul exprimarii exclusive a dreptului la opinie profesionala, fiind importanta departajarea de orice forma de publicitate. Orice terta persoana va putea folosi informatiile expuse aici prin asumarea propriei sale raspunderi.