Diferenta dintre salariul brut si salariul net si legatura cu poprirea

salariul brut

Regasiti mai jos o tratare exhaustiva a venitului salarial, unde veti intelege diferenta dintre salariul brut si salariul net si legatura dintre salariul brut, respectiv poprirea.

O să încep prin a afirma și totodată a a presupune că toată lumea, chiar și fără studii juridice sau educație financiară știe, că salariul brut este suma trecută în contractul de muncă, suma mai mare, iar salariul net este ceea ce rămâne după ce ți se reduc contribuțiile sociale și impozitele. Așadar, relația dintre cele două este de la  întreg la parte.

Drepturile angajatilor presupun un drept fundamentel – dreptul de a primi salariul brut, mai ales in prezent, cand Telemunca obliga unii angajati sa-si foloseasca propriile bunuri drept instrumente de lucru.

Pentru a defini aceste noțiuni aparent uzuale, trebuie corelate și cu alte concepte care necesită mai multă aplecare, implicit mai multe explicații, precum venit, popriri, asigurări sociale sau pensie alimentară.

Ca sa intelegi diferenta dintre salariul brut si salariul net, trebuie sa tratam pe rand componentele.

Salariul brut si salariul net sunt definite in Codul Muncii

Potrivit art. 159 Codul Muncii [definiţia legală a salariului şi egalitatea de tratament] (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. (2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. (3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

Pentru a lega cele două materii care se întrepătrund, dreptul  muncii și dreptul fiscal, avem exponentul acestui articol, salariul.

Care este diferenta dintre salariul brut si salariul net?

Cum spuneam anteior, în contractul de muncă este prevăzut salariul brut.

Potrivit art. 159-163 C. Muncii, este explicat în linii mari care sunt caracteristicile generale ale salariului.

Articolul 159 (1) Salariul brut reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. (2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu brut exprimat în bani. (3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

 

Jurisprudență privind calculul acelui salariu brut, la nivel general in cadrul aceleiasi companii, atunci cand un salariat sau mai multi sunt supusi unei forme de discriminare

  • Decizia nr. 2/2015 a ÎCCJ privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă, în admite în parte sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) și ale art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, și în consecință stabilește că:  În aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-au acordat unor angajați anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalți angajați.
  • Decizia nr. 7/2015 a ÎCCJ privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, prin Încheierea din 6 noiembrie 2014, și stabilește următoarele: Plățile voluntare eșalonate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.

Te pot interesa si urmatoarele articole:

Ca sa intelegi diferenta dintre salariul brut si salariul net, trebuie sa tratam pe rand componentele.

Diferenta dintre salariul brut si salariul net. Din ce este compus salariul brut

Articolul 160 Codul Muncii: Salariul brut cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Jurisprudență

–   Decizia nr. 23/2015 a ÎCCJ privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia,  în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: se încadrează în sintagma de „indemnizație avută” și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților.

Articolul 161 Codul Muncii – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.

Articolul 162 Codul Muncii . (1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile. (2) Salariul brut individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat. (3) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.

Recomandam si urmatorul articol:

Articolul 163 Codul Muncii (1) Salariul brut este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii.(2) În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, în strictă legătură cu interesele acestora şi în relaţia lor directă cu angajatorul.

*Aceste articole însumează elementele definitorii salariului: confidențial, nedescriminatoriu, pecuniar fundamentate pe baza contractului de muncă.

Asadar diferenta dintre salariul brut si salariul net variaza de la companie la alta, de la un angajat la altul.

Ce platește angajatul din salariul brut ? Dar angajatorul ?

Pe scurt, salariul net este aproximativ jumătate din salariul brut, după plata contribuțiilor lunare către stat.Conform legislației în vigoare, taxele și contribuțiile sustrase din salariul brut, iar angajatul și angajatorul sunt responsabili să le plătească, deși în fapt doar angajatorul se ocupă de reținerea și plata lor.

Din salariul brut, angajatul plătește către stat:

  • CASS (asigurări sociale de sănătate): 10%
  • CAS (asigurări sociale; contribuția la pensii): 25%. Poate crește la 29% pentru condiții deosebite de muncă sau 33% pentru condiții speciale de muncă
  • Impozitul pe venit: 10%

Asadar, pentru a afla diferenta dintre salariul brut si salariul net, trebuie sa urmarim ce obligatii are angajatorul.

Ca sa intelegi diferenta dintre salariul brut si salariul net, trebuie sa tratam pe rand componentele.

Potrivit art. 220 din Codul Fiscal, din salariul brut, angajatorul plătește și el:

  • contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%. Atenție: această sumă este plătită de angajator pe lângă salariul brut oferit angajatului. Angajatul nu plătește această sumă și nici nu o scade din salariul brut, la calculul salariului net. 

Cât despre contribuția asiguratorie pentru muncă, potrivit  art. 220 Codului Fiscal, veniturile merg spre:

În anul 2020, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 220 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:

a)12%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;

b)17%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru şomaj;

c)2%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

d)22%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;

e)47%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Ca sa intelegi diferenta dintre salariul brut si salariul net, trebuie sa tratam pe rand componentele.

Putem pune semnul „= ” între venit și salariu net?

Răspunsul este, evident că nu, salariul net este doar una dintre sursele de venit

Potrivit Codului Fiscal, art 61 prevede: Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:

a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;

a^1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite potrivit art. 70; (modificare introdusă de O.U.G. nr. 18 din 15 martie 2018, publicată în M.OF. nr. 260 din 23 martie 2018) 

b) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76;

c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;

d) venituri din investiţii, definite conform art. 91;

e) venituri din pensii, definite conform art. 99;

f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;

g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108;

h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111;

Venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117.

Pentru a nu ne îndepărta de subiect, potrivit Codului Fiscal, art 62, există și venituri care nu sunt impozabile ca de exemplu: ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte exemple sunt indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, recompense acordate conform legii din fonduri publice,sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate,  despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, daunele morale, ș.a.m.d.

Art 76 al Codului Fiscal enumeră și definește cu exactitate care este soarta veniturilor din salarii și la ce reguli se supun acestea.

(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege. Regula opereaza indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.

Care pot fi reținerile din salariul net?

Atentie, poprirea se raporteaza doar la venitul net

Potrivit Art. 169. [reţinerile din salariu ] (1) Nici o reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. (2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

(3) În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine: a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei; b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat; c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite; d) acoperirea altor datorii.

ATENTIE (4) Reţinerile din salariu cumulate (2 sau mai multe dosare de executare) nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.

Asadar, diferenta dintre salariul brut si salariul net consta in retineri; poprirea se raporteaza doar la venitul net.

*Pentru a corela noțiunile prevăzute de Codul Muncii, trebuie avute în vedere art. 449 NCC și art.510  privind obligația de întreținere a părinților fata de copilul lor, art 389 privind obligația de întreținere între foștii soți.

Cum se înființează o poprire?

Ce este poprirea? Poprirea este retinerea  din salariu, reprezentând unul dintre mijloacele procesuale prin care se poate solicita și realiza urmărirea silită în situația în care debitorul nu își execută obligația de bunăvoie.

Reținerile din salariu cumulate nu pot depași în fiecare lună jumătate din salariul net.

Potrivit art. 782 din Codul de Procedură Civilă, Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul ori tertul poprit.

Potrivit art. 781 din Codul de Procedura Civila, nu sunt supuse executarii silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie; b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si internationale pentru derularea unor programe ori proiecte; c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei popriri.

Te pot interesa si urmatoarele articole:

Clauzele Abuzive din Contractele Bancare nasc Executari Silite Ilegale

 

Prescripția in ce priveste salariul net si salariul brut

Art 171 Codul muncii [ prescripţia acţiunii pentru plata salariului ]

 (1) Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. (2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaştere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

Paralegal Alexandra Plaveti – Cabinet Avocatura Velicu & Asociatii

  • Prezentul articol – Diferenta dintre salariul brut si salariul net – face parte dintr-un blog juridic, fiind destinat informarii publice. Informatiile expuse aici, cat si in restul site-ului, sunt efectul exprimarii exclusive a dreptului la opinie profesionala, fiind importanta departajarea de orice forma de publicitate. Orice terta persoana va putea folosi informatiile expuse aici prin asumarea propriei sale raspunderi.